Stare de…lenjerie

Starea de lenjerie pentru mine e o calatorie a simturilor. E o stare in care simti ca esti cea mai frumoasa femeie.  Ca sa fii cea mai frumoasa femeie trebuie sa respiri poezie si sa pasesti dans.  Trebuie sa te pretuiesti.

Cind vorbesc despre lenjerie, gindul imi zboara adesea la atmosfera condimentata de placeri, descrisa in poezia lui Baudelarie,  “Invitatie la calatorie”.  Calatoria in tara “asemeni mie”  din poezia asta as denumi-o “stare de lenjerie”, ca o stare in care te simti  rasfatata,  iubita si pretuita. Te duce cu gindul la multe locuri din lumea asta in care ai vrea pur si simplu sa iubesti.  Eu ma gindesc la  canalele dinVenetia sau Amsterdam, la podurile peste Dunare din Budapesta, la gradina edenica a reginei Maria din Balchik si la multe alte locuri. Imi mai amintesc si de “Casa placerilor” pe care si-a creat-o Paul Gauguin, de raiul pictat de el printre femeile exotice din Polinezia, un alt pamint al extazului, al linistii si al artei. Femeile care intra in aceasta casa a placerilor trebuie sa fie misterioase, dragastoase si astfel vor fi fericite: ” Soyez mystérieuses, soyez amoureuses, vous serez heureuses.” Asta da stare de lenjerie, nu-i asa?

De cite ori ma voi simti in “stare de lenjerie,”  voi scrie aici pentru voi. Acum va invit la visare,  sa cititi poezia si sa imi spuneti in ce locuri va visati voi, locuri asemeni voua.  Si de asemenea,  sa imi spuneti ce o fi aia, stare de lenjerie,  pentru voi.

Invitatie la calatorie

Soro, bine-ar fi

de-am porni-ntro zi

Impreuna-n pribegie!

Ne-am iubi mereu,

Pururi tu si eu,

Intr-o tara asemeni tie!

Soarele jilav,

Cerul, sur, trindav,

Farmec au ascuns si blind,

Ca si ochii tai,

Tainice vapai

Printre lacrimi scaparind.

Splendoare si rasfat in jur,

si rinduiala si huzur.

Lucru maestrit ,

De ani poleit

Va fi-n iatac gateala;

Rare flori, duium

Impletind parfum

Cu-a ambrei amoreala,

Podobite grinzi,

Si adinci oglinzi, scump fast oriental,

Duhului incet

I-or vorbi-n secret

In blindul l0r grai natal.

Splendoare si rasfat in jur

si rinduiala si huzur.

Uita-te agale,

Vase pe canale

Dormind pe apa adinca;

Au venit anume dintr-un cap de lume

ca sa le dai porunca.

Asfintitu-n fase, ape, cimp, salase,

si-un viu potir le scalda;

lin adoarme firea,

zarea, omenirea,

intr-o lumina calda.

Splendoare si rasfat in jur

si rinduiala si huzur.

Je t’aime…moi non plus

Prima melodie de dragoste la care ar trebui sa ne gindim cind vrem sa incepem un program intensiv de romantism cred ca trebuie sa fie aceasta “Je t’aime..moi non plus” a lui Jane Birkin, cintata in duet cu iubitul ei Serge Gainsbourg. Melodia este renumita pentru versurile sale lascive, insotite de un fundal condimentat de murmur feminin si gemete care spre sfirsitul melodiei sugereaza un orgasm. CNA-ul ar zice “continut sexual explicit”. Am ales un clip cu cei doi, Jane si Serge, dar vizualizati si clipurile cu Brigitte Bardot si Alain Delon. Cum sa nu iti zboare gindurile?

Melodia face parte de pe albulmul Jane Birkin/Serge Gainsbourg aparut in 1969, si contine melodii cintate de acest cuplu. Pe album apare si melodia “69 année érotique”. Cu adevarat erotic mai ales ca afirmatia e sustinuta si de prezenta melodiei “Manon” de pe acelasi album. Ne amintim de Manon Lescaut, scrisa de Abatele Prevost, cartea dupa care e facut livretul “Damei cu camelii”. Pe acest album mai gasiti cintecul Jane B, pe versuri scrise chiar de ea, si e o adaptare dupa Preludiul Nr. 4 in E minor (Op. 28) de Frédéric Chopin.

Jane Birkin

Jane Birkin e actrita, cintareata si regizor, nacuta in 1946, la Londra si traieste in Franta. In 2008 a scos albumul “Enfants d’hiver”.
In 1976 apare filmul “Je t’aime …mon non plus” regizat de iubitul ei, Serge Gainsbourg, in care joaca alaturi de Joe Dallesandro si Gerard Depardieu. Pe siteul lui Jane puteti vedea lista tuturor filmelor in care a jucat.

Ea a inventat sutienul: Ida Rosenthal

Ea a inventat sutienul: Ida Rosenthal

Ida Rosenthal este considerata ca una dintre cei care au revolutionat America, povestea ei putind fi citita in cartea lui Harold Evans, “They Made America“.

O rusoaica evreica imigranta a vindut femeilor americane primele dessuuri care sa le puna in evidenta formele feminine, aparind astfel sutienul.

Croitoreasa socialista

In 1904, o imigranta tarista de doar 18 de ani, Ida Kaganovich, s-a alaturat idealurilor socialiste, crezind în drepturile femeilor. După fuga ei cu o mătuşa şi un unchi în Hoboken, New Jersey, increzatoarea si visatoarea Ida si-a americanizat numele, luindu-si numele de Cohen. Doi ani mai târziu, ea s-a căsătorit cu cel pe care l-a urmat in SUA, William Rosenthal. In timp ce lucra pentru alţii, Ida si-a cumpărat o maşină de cusut Singer.

Schimbare pentru Femei

Afacerile familiei Rosenthal au crescut în timpul primului război mondial, precum şi in 1921, cind ea a deschis un magazin de rochii in Manhattan cu un partener, Enid Bisset. William s-a alăturat ei. Epoca femeilor denumita “Jazz Age“  a fost caracterizata printr-o mare de schimbari culturale; au câştigat dreptul la vot şi dreptul de a lucra in fabrici, magazine, birouri in timp ce economia urbana s-a extins.

Noile tinute in care mergeau la munca le faceau pe femei sa arate „baieteste”, uniformele stringind sinii, facindu-i sa para foarte plati. Plină de viaţă, Ida a deplâns moda. “De ce luptam impotriva naturii?” a întrebat ea. Pentru a face ca femeile sa arate mai bine in rochii, Enid şi William au atasat rochiei un fel de banderola built-in cu cupe care sa separe şi sa sprijine sânii. Clientele au fost imediat incintate de aceasta inovatie si au cerut sa fie croita seaprat. Prin 1922, micul magazin de rochii si-a laut numele de MAIDEN FORM si au angajat un vanzator. Despre acest nou produs se vorbea din gura in gura, lucru ce le-a adus tot mai mult succes, şi în 1925, la cerea lui Ida, partenerii ei s-au oprit din a confectiona rochii, pentru a se concentra asupra noului produs:sutienul. În 1928, au vandut 500,000 de sutiene(brass). Compania a supravieţuit crizei economice  şi pensionarii partenerului Enid, şi până la sfârşitul anului 1930 produsele Maiden Form erau vândute în magazine din întreaga ţară şi în lume.

Ida a devenit un manager si marketer de geniu, facind cu William o pereche foarte creativa si competitiva. William a conceput dimensiuni standard pentru cupe, precum si primul sutien special pentru mamici. Ida gestiona finanţele societăţii, procesul de fabricaţie, precum şi activitatea vânzărilor. Ea a cumpărat reclame, a negociat cu sindicatele si şi-a prezentat linia de producţie. Ei si-au fidelizat clientela prin continuarea vechilor stiluri dar au produs si modele noi, asigurindu-si o gamă largă de comercianţi cu amănuntul.

Cel mai important e ca au construit un brand.In 1949, au pornit o campanie de publicitate care uimea lumea cu fotografii cu femei în sutiene.

I dreamed …..in my maidenform bra

Campania  “am visat ca ……. in sutienul meu Maidenform” (I dreamed…in my Maidenform bra) a avut succes care a rasunat timp de 20 de ani.

William a murit în 1958. Ida a rămas la locul de muncă,  până când a suferit un accident vascular cerebral în 1966. Ea a murit de pneumonie în 1973, lăsând mostenire compania de milioane de dolari fiicei sale, Beatrice.

Lenjeria Charlott este de o calitate ireprosabila

Produsele Charlott sint intrate de curind pe piata romaneasca de lenjerie si mi se pare ca se distanteaza din start de toate brandurile existente pe piata  in primul rind prin calitate. Voi pune un post separat despre cele 10 puncte de calitate ale sutienului “charlott” din care amintesc acum: cusaturi speciale care impiedica incretirea materialului chiar si dupa spalare, cusaturi de rezistenta care dau „tinuta”, in special pentru marimi mai mari,  sisteme de sustinere laterala – balene, care iau forma corpului si pastraza intinsa breteaua, accesorii de calitate,  asa cum gasesti numai la produsele premium, in general la preturi mai mari.

Charlott’ foloseste designeri de la casele mari de moda din Franta si materiale de cea mai buna calitate (dantele, tul). In perioada de testare a modelelor, produsele sunt spalate de peste 100 de ori, pentru a se verifica rezistenta materialelor si culorilor, gradul de confort si aspectul estetic.

In ce priveste competitia, lenjeria Charlott’ este la nivelul unor branduri internationale renumite ca: Aubade, Lise Charmel, Triumph si cu mult peste calitatea Etam sau alte branduri.

Orice femeie se simte pretuita de Charlott, aici gasind orice marime. Atit femeile cu sini mici cit si cele cu sini foarte mari,  isi gasesc produsul potrivit, care sa le puna in valoare silueta dar sa le si respecte sanatatea. Pentru femeile cu sini foarte mari chinul acum s-a termintat, pentru ca la Charlot isi gasesc sutienul care sa nu le apese pe coloana, sa nu irite sinul si multe alte avantaje.

Trei culori si-o singura vorbire: romaneasca

Am zis ca vorbim despre lenjerie pe acest blog, si nici bine nu am apucat sa scriu articole  “lenjerioase”,  dar vreau acum sa scriu despre Basarabia. Nu pot sa ramin indiferenta la ce se intimpla in Basarabia si sa nu iau atitudine.  Ca sa nu vorbesc in plus, va recomand sa intrati pe blogul lui Victor Roncea ,     unde sa citit nu doar articole recente ci si mult mai vechi despre Basarabia, deoarece preocuparea lui Roncea pentru Basarabia exista de mult timp,  nu doar de acum.

Jurnalul scumpei Charlott

Lenjeria este pasiunea mea si vreau sa ne adunam aici ca sa impartasim pareri si intrebari despre lenjerie, rafinament,eleganta si alte teme.

Sint Charlott si am o pasiune pentru lucrurile fine. Pe acest blog vom vorbi despre lenjerie! Vreau sa scriu tot ce se poate despre lenjerie! Cred ca orice femeie trebuie sa poarte lenjerie frumoasa, rafinata si eleganta in fiecare zi, nu doar in ocazii speciale. Vom impartasi totul despre dessuurile chic care ne reunesc!